Posted by / sâmbătă, 11 februarie 2017 / No comments / ,

Efecte adverse ale sucului de sfeclă de care puţini sunt conştienţi



Publicitate

Sucul de sfeclă nu are tocmai un gust atractiv, dar promisiunea unei mai bune oxigenări şi a unui plus de rezistenţă la efort îi face pe mulţi să uite de acest aspect. Din păcate, însă, sfecla roşie nu este un aliment perfect, iar excesele de această plantă introduc în corp cantităţi mari de oxalaţi, care cauzează, printre altele, deranjamente stomacale şi oscilaţii bruşte ale tensiunii arteriale.

Sucurile de sfeclă roşie sunt un supliment foarte la modă, care promite o digestie mai eficientă, o rezistenţă corporală mai bună şi chiar corectarea problemelor de hipertensiune. Indiferent de motivele care te împing să consumi aceste sucuri concentrate, te sfătuim să nu exagerezi cu această practică.

Ca orice alt aliment, de fapt, sfecla este bună până la un punct, iar excesele se pot concretiza în probleme de sănătate.

de ce iubim sfecla rosie

De ce iubim sucul de sfeclă


Sucul de sfeclă roşie concentrează conţinutul nutritiv al sfeclei într-o masă uşor de preparat şi de consumat. Acest lucru, alimentat de popularitatea actuală a sfeclei în medicina alternativă, face ca sfecla roşie să fie nelipsită astăzi din regimurile alimentare sănătoase şi dietele de fitness.
Azotaţii conţinuţi de sfeclă au fost creditaţi cu meritul de a ajuta sportivii să dobândească o rezistenţă la efort mai mare prin creşterea oxigenării ţesuturilor musculare în urma vasodilataţiei. Odată transformaţi în oxid nitric, azotaţii pot contribui la dilatarea şi relaxarea vaselor sanguine, înlesnind afluxul unei cantităţi mai mari de sange oxigenat în muşchi. Cu alte cuvinte, cu aceeaşi rezervă de oxigen poţi atinge performanţe fizice mai înalte.

Cercetările indică faptul că sucul de sfeclă, asemenea nitraţilor anorganici, pot stimula oxigenarea inimii, îmbunătăţi starea de sănătate a sistemului circulator, creşte durata antrenamentelor şi coborî tensiunea arterială. Se presupune că această coborâre a tensiunii arteriale ar contribui mai departe la reducerea riscului de accidente vasculare cerebrale, de infarcturi miocardice şi de boală cardiacă ischemică.

În plus, sfecla şi sucul obţinut din ea conţin cantităţi mari de antioxidanţi, fibre şi acid folic, toate acestea având proprietăţi benefice pentru digestie, pentru prevenirea cancerului şi reducerea inflamaţiei.

Efectele secundare ale excesului de suc de sfeclă


Oricât de tentante ar părea aceste proprietăţi benefice, dacă ajungi să bei suc de sfeclă în loc de apă, este evident că nu te poţi aştepta la lucruri bune... Iată principalele efecte adverse ale sucului de sfeclă pe care trebuie să le ai în vedere:

1. Pietre la rinichi

Cel mai important efect advers de care trebuie să fii conştient este modul în care afectează rinichii. Pacienţilor cu probleme renale şi celor cu risc ridicat de a căpăta pietre la rinichi li se recomandă chiar să ocolească sucul de sfeclă roşie. Potrivit cercetătorilor medicali, oxalaţii conţinuţi de sfeclă ar constitui fix materia primă din care se formează calculii renali. Deşi partea rădăcinoasă a sfeclei conţine mai puţini oxalaţi decât tulpina terestră şi frunzele, noi te sfătuim totuşi să nu rişti.

2. Modificarea coloraţiei urinei şi a scaunelor

Cunoscut sub numele de beeturia sau betaninuria, acest fenomen se manifestă prin pigmentarea roşiatică a urinei ca urmare a betaninei, un pigment natural de culoare roşie. Şi scaunele pot căpăta această coloraţie, fiind adeseori confundate cu cheaguri de sânge. Deşi pare un simptom alarmant, fenomenul descris este de regulă inofensiv şi nu persistă mai mult de 48 de ore de la consumarea de sfeclă roşie. Dacă problema continuă mai mult de două zile, adresează-te neapărat medicului.

3. Fluctuaţii bruşte ale tensiunii arteriale

Sucul de sfeclă poate coborî tensiunea arterială, ceea ce este o veste bună dacă urmăreşti în mod intenţionat acest lucru. Chiar şi aşa, însă, amestecarea sucului de sfeclă cu medicaţia antihipertensivă sau cu alte medicamente care determină în mod direct coborârea tensiunii arteriale, precum Viagra, de exemplu, poate provoca fluctuaţii bruşte periculoase. În plus, vasodilataţia durativă şi supraconsumul de substanţe vasodilatatoare pot induce chiar probleme cardiovasculare. Scăderea bruscă a tensiunii arteriale şi colapsul cardiovascular pot avea drept consecinţă chiar intrarea în comă. În prezent nu există foarte multe cercetări care să avertizeze consumatorii în acest sens, aşa că până ce lucrurile nu se lămuresc, te sfătuim să fii precaut cu privire la curele prelungite cu sfeclă roşie.

4. Deranjamente stomacale

Consumat în porţii mari, sucul de sfeclă roşie poate provoca deranjamente stomacale. Unii nutriţionişti recomandă introducerea treptată a sucului în alimentaţie pentru a-i permite stomacului să se acomodeze, dar au existat chiar şi cazuri de boli gastro-intestinale legate de consumul de sfeclă crudă. Fructanii, un tip de carbohidraţi cu catenă scurtă, pot ridica probleme celor cu sensibilitate intestinală, şi mai ales pacienţilor cu sindrom de colon iritabil.

5. Extazul zahărului?

Orice ai face, nu ai cum să eviţi concentraţia mare de zahăr conţinută de sfecla roşie. O porţie de 100 g de sfeclă crudă conţine aproape 7 g de zahăr. Chiar şi dacă presupunem că foloseşti doar aceste 100 g la prepararea sucului, tot vorbim despre un exces de zahăr. Totuşi, trebuie să avem în vedere faptul că, deşi sfecla are un indice glicemic de aprox. 64 (adică mediu), sarcina glicemică a acesteia, adică efectul propriu-zis asupra glicemiei, are valoarea 5 (adică mică). Cu alte cuvinte, sucul de sfeclă roşie poate fi considerat inofensiv din acest punct de vedere atât timp cât nu conţine zahăr adăugat şi presupunând că, în rest, respecţi o alimentaţie echilibrată.

6. Tulburări de reglare a tensiunii arteriale

Potrivit unor teorii, administrarea de vasodilatatoare pe perioade îndelungate poate descuraja producţia naturală de oxid nitric. În acest caz, dispariţia unui mecanism natural de reglare a tensiunii arteriale te predispune pe termen lung la dezechilibre ireversibile. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte validitatea acestui fapt şi în cazul consumului de sfeclă. Deşi recunosc că nitraţii naturali sunt net superiori nitraţilor sintetici, cercetătorii avertizează că excesele pot avea consecinţe nefaste asupra tensiunii arteriale şi a funcţiei de autoechilibrare a acesteia. 


Când ştiu că trebuie să mă opresc?

Nutriţioniştii sfătuiesc limitarea aportului de suc de sfeclă sub 250 de ml per porţie, adică echivalentul a aprox. două căpăţâni de sfeclă. Dacă gustul natural ţi se pare neplăcut, poţi să combini sucul de sfeclă cu sucuri de mere sau de portocale.

Potrivit unor „experţi” autoproclamaţi, poţi consuma suc de sfeclă în fiecare zi fără să te expui vreunui pericol. În realitate, însă, trebuie neapărat să consulţi sfatul medicului înainte să adopţi această practică! Dacă deja iei medicamente de scădere a tensiunii arteriale, îţi poţi pune sănătatea în pericol. 

Aşadar, lasă medicul să stabilească dacă este sau nu bine în cazul tău să bei suc de sfeclă la ordinea zilei şi dacă da, care sunt limitele între care trebuie să te încadrezi.

Despre Autor:
Calin Petru Barbulescu este autor pentru Secretele.com . „Iubirea este una dintre caile care duce la o eliberare spirituala completa. Viata o primesti gratis, nu ajunge sa platesti pentru ea, iar viata pe care o incepem plangand trebuie s-o terminam razand. Numai impreuna putem sa lasam o mostenire plina de iubire generatiilor viitoare!” Pe Calin Petru Barbulescu il puteti gasi pe Facebook sau Google+.
Publicitate
*In lipsa unui acord scris din partea Secretele.com, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Efecte adverse ale sucului de sfeclă de care puţini sunt conştienţi

Iti Plac Secretele ?

Daca da, introdu aici adresa ta de E-mail pentru a afla mai multe Secrete.

Este GRATIS si nu facem spam !

Related Posts

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu