Posted by / vineri, 24 februarie 2017 / No comments / ,

E bine să ne ajutăm semenii?



Un articol de Claudia Bulacu

Cărţile sfinte ne îndrumă spre a fi mereu săritori,sensibili la nevoile celor din jurul nostru, mereu disponibili pentru a le da o mână de ajutor la nevoie,iar Domnul nostru Iisus Hristos ne spune, de asemenea,să iubim pe aproapele nostru ca pe noi înşine.

Probabil că mulţi dintre noi am fost puşi în faţa unor situaţii când cei de lângă noi au fost în impas şi noi am intervenit pentru a-i ajuta. După un timp,însă, persoana pe care am ajutat-o a uitat de existenţa noastră,ba ne-a mai şi duşmănit.

daca sari in ajutorul oamenilor vei fi rasplatit

De mulţumire sau recunoştinţă nici nu a mai fost vorba. În sufletul nostru s-a cuibărit atunci un fel de supărare,de regret şi poate chiar am zis că persoana nu a meritat să fie ajutată.

Am făcut bine sau nu că am ajutat aproapele nostru ?


Pornind de la îndemnul creştinesc, desigur,am făcut un bine,dar analizând atitudinea celui în cauză,parcă nu mai simţim la fel. Noi trebuie să ştim că,prin liberul arbitru, dăruit nouă de către Dumnezeu,fiecare dintre noi facem anumite alegeri în viaţă,deci,altfel spus, suntem responsabili de tot ceea ce vine şi pleacă din viaţa noastră.

Avem această libertate de a acţiona. Câteodată,nu facem alegeri bune şi ne trezim în situaţii care ne aduc mult rău,prin urmare,avem nevoie de o soluţie de ieşire din impas. Şi acea soluţie va fi tot o alegere a noastră.

Sunt momente când nu ştim ce să alegem şi nevăzând o cale de ieşire,rămânem blocaţi. Vecinul nostru,care nu este implicat în situaţia respectivă, poate avea o idee mai bună, analizează obiectiv situaţia,poate are şi posibilitatea de a ne ajuta şi bine ar fi dacă ar face-o. Aici intervine recomandarea făcută de Domnul IIsus Hristos,de a ne ajuta semenii.

Vecinul nostru face o faptă bună pentru care divinitatea îl va răsplăti într-o zi,iar noi ieşim din situaţia în care ne-am blocat chiar prin acţiunile noastre. Bine ar fi ca noi să fim recunoscători vecinului, nu doar de faţadă,ci chiar din suflet.

Dacă însă,nu ne comportăm aşa cum trebuie, tot noi avem de pierdut. Fapta vecinului a fost « contabilizată » în cer,deci el îşi va primi,oricum,o răsplată,iar noi vom fi puşi din nou în aceeaşi situaţie până vom învăţa să facem alegeri bune şi până vom învăţa să fim recunoscători pentru orice mână de ajutor care ne-a fost întinsă. 


Dumnezeu trebuie să vadă acţiunile noastre,nu oamenii


Din postura vecinului care a făcut un bine,şi el are câteva lucruri de învăţat. Gestul lui va fi,deci,răsplătit,dar dacă persoana pe care a ajutat-o nu a fost recunoscătoare, el nu trebuie să îi poarte pică.

Aici greşim noi, oamenii, de multe ori : aşteptăm o recompensă mereu pentru orice gest pe care îl facem. Nu trebuie să aşteptăm nimic de la nimeni. Fiecare gest de bunătate trebuie făcut în tăcere,cu maximă discreţie,fără publicitate, prin care să ne lăudăm.

Nu oamenii trebuie să ne vadă gestul,ci Dumnezeu ! El trebuie să simtă că noi am făcut ceva din inimă, cu iubire, cu intenţia de a face un bine seamănului nostru,deci nu pentru scopul personal. Aşa se şi explică de ce mulţi oameni care ajută pe alţii sunt trataţi fără respect şi recunoştinţa după aceea. Undeva,în adâncul fiinţei lor, au urmărit un scop,cât de mic, personal.

Ajutorul dezinteresat este drumul care duce spre Dumnezeu.Întotdeauna!



*In lipsa unui acord scris din partea Secretele.com, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului E bine să ne ajutăm semenii?

Iti Plac Secretele ?

Daca da, introdu aici adresa ta de E-mail pentru a afla mai multe Secrete.

Este GRATIS si nu facem spam !

Related Posts

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu