Posted by / luni, 23 ianuarie 2017 / No comments / ,

8 metode simple de topire a zăpezii şi gheţii care iți vor ușura munca!



Un articol de Cristian Iacov

Cea mai răspândită metodă de deszăpezire practicată astăzi constă în împrăştierea de sare gemă pe traseele îngheţate. Sarea industrială este ieftină, uşor disponibilă, şi topeşte gheaţa foarte repede. Care este atunci problema?

Citeşte mai departe şi ai să afli...

ulei pe lopata nu se lipeste zapada

Problema poluării cu sare gemă!

Clorura de sodiu, adică sarea gemă industrială (o formă de sare de masă mai puţin procesată), asigură o topire rapidă a gheţii prin coborârea punctului de îngheţ al apei, dar devine ineficientă atunci când temperatura de afară scade sub -7° C.

Pe termen scurt, utilizarea sării asigură deszăpezirea drumurilor şi a oraşelor după viscol (chiar şi o singură zi de blocare a drumurilor atrage pierderi economice substanţiale) şi, potrivit statisticilor, reduce frecvenţa accidentelor rutiere cu până la 87%. Pe termen lung, în schimb, folosirea pe scară largă a acestei metode se răsfrânge din plin asupra mediului înconjurător. În fiecare an, pe şoselele şi trotuarele din SUA sunt aruncate în jur de 22 de milioane de tone de sare gemă grunjoasă, substanţă care, după ce îşi face treaba, ajunge în sol...

Salinizarea apelor dulci

După ce este împrăştiată pe străzi, sarea se dizolvă, se separă în ioni de clor şi ioni de sodiu, după care pătrunde în sol şi în pânza freatică, unde creşte gradul de salinitate al surselor de apă dulce. În fiecare primăvară după un dezgheţ rapid, concentraţia de sare din sursele subterane de apă dulce potabilă creşte până la o treime din nivelul de sare al apei oceanice. Dacă lucrurile continuă în acest ritm, se aşteaptă ca, până la sfârşitul acestui secol, majoritatea surselor importante de apă dulce din regiunile nord-estice ale SUA să devină inutilizabile pentru consum.

Impactul asupra florei şi faunei

Nivelurile ridicate de sare periclitează supravieţuirea, creşterea şi reproducerea tuturor formelor de viaţă, pornind de la insecte şi crustacee şi până la peşti şi plante acvatice. Un studiu purtat asupra amfibienilor care depind de apa iazurilor pentru reproducere (îndeosebi salamandre şi broaşte) a descoperit că sarea folosită la deszăpezirea drumurilor rutiere se dispersează pe o rază de 172 de metri de la punctul de utilizare şi, odată ajunsă în zonele umede, afectează numeric cantitatea de ouă depuse şi scade rata de supravieţuire a organismelor în stadiul de ou sau de larvă.

Vecinătatea apropiată a oazelor de viaţă cu punctele de folosire a sării industriale cauzează anomalii de dezvoltare la mormolocii eclozaţi. Pe uscat, sarea industrială omoară numeroase specii de arbori, plante şi păsări, şi poate pune în pericol ecosistemele şi lanţurile trofice fragile.

Salinizarea solului

Atunci când se acumulează în sol, sarea reduce abilitatea plantelor de a absorbi nutrienţii necesari vieţii. Sodiul reduce capacitatea de captare şi absorbţie a apei, potasiului, calciului şi magneziului, toate elemente vitale creşterii şi dezvoltării plantelor. Îngălbenirea, uscarea sau încetinirea regenerării ierbii şi a plantelor de grădină poate semnala o creştere a salinităţii solului.

Pagube materiale

Clorura de sodiu este o substanţă foarte corozivă. Induce ruginirea structurilor din metal, şubrezeşte structurile din beton armat precum podurile, şi accelerează deplasarea şi fisurarea suprafeţelor pavate. La fel, distruge cu uşurinţă încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care intră în contact. Deşi sarea industrială este ieftină, iată cât de multe costuri suplimentare ascunse poate să atragă.

Toxicitate ridicată pentru animale

Sarea gemă este şi un iritant puternic. Felinele şi câinii care traversează zonele tratate cu sare suferă deseori arsuri şi crăpături la extremităţile membrelor. Dacă sarea rămâne în contact cu pielea animalelor, există şi riscul de ingerare a acesteia. Printre simptomele expunerii la sare industrială se numără salivaţie, diaree, vărsături, depresie, anorexie, dezorientare, sete excesivă şi anxietate. În cel mai rău caz, ingerarea de sare industrială în cantităţi mari duce la toxicoză sodică, o complicaţie cu potenţial letal.

Alternative la folosirea sării pentru deszăpezire:


Autoritațile locale sunt responsabile pentru cea mai mare cantitate de sare industrială folosită pentru deszăpezire, dar vestea bună este că tot mai multe din ţară sunt dispuse să adopte soluţii ecologice pentru soluţionarea problemei contaminării cu clorură de sodiu. În prezent, deja se iau măsuri de pretratare a drumurilor rutiere înainte de viscol, ceea ce limitează cantitatea de sare folosită.

În multe oraşe, sarea este amestecată cu nisip şi alte substanţe mai puţin nocive.


Pe viitor, se speră ca la operaţiunile de deszăpezire să nu se mai folosească deloc sare. O soluţie providenţială ar consta în introducerea de pluguri inteligente care să măsoare temperatura solului şi concentraţia de sare deja folosită, dar şi de drumuri solare care să împiedice de la bun început acumularea de zăpadă şi gheaţă - insă mai este mult până acolo....

Între timp, pe scară restrânsă se încurajează folosirea de alternative mai sigure pentru mediu precum:

1. Cenuşă

Cenuşa de lemn conţine potasă, sau săruri de potasiu, care contribuie la topirea gheţii şi a zăpezii. În plus, în condiţii de ninsoare moderată, cenuşa asigură şi o tracţiune mai bună. Fiind închisă la culoare, cenuşa absoarbe şi mai multă căldură de la soare. Deşi nu acţionează la fel de repede ca sarea industrială, potasa este o sare mai puţin corozivă, dar şi mai sigură pentru mediu.

2. Făină de lucernă

Folosită mai ales pe post de îngrăşământ natural, făina de lucernă este totodată şi un mijloc de deszăpezire neaşteptat de bun. Textura sa grunjoasă asigură şi o tracţiune mai bună. Făina de lucernă conţine azot în cantităţi moderate, acesta fiind şi motivul pentru care ajută la topirea gheţii. Deoarece efectul său este mai durabil decât cel al sării, făina de lucernă trebuie folosită în cantităţi mult mai mici pe traseele vizate.

3. Zaţ de cafea

Azotul şi acizii din zaţul de cafea pot contribui şi ei la topirea zăpezii şi a gheţii. După o deszăpezire preliminară cu lopata, împrăştie zaţ de cafea pe poteci şi pe alei ca să previi îngheţul şi să creşti gradul de aderenţă. Coloraţia închisă atrage şi beneficiile topirii prin radiaţie solară.


4. Acoperirea traseelor

Amplasează prelate de plastic pe suprafeţele de trafic intens (precum puncte de acces, alei, poteci intens circulate) înainte de viscol. În funcţie de cantitatea precipitaţiilor de ninsoare, poţi fie să scuturi prelatele de zăpadă sau să le cureţi cu lopata înainte de îngheţ.

5. Suc de sfeclă de zahăr

Mai multe municipalităţi folosesc în prezent sare amestecată cu suc de sfeclă de zahăr ca să potenţeze efectele de topire ale clorurii de sodiu, dar sucul de sfeclă de zahăr poate asigura o deszăpezire eficientă chiar şi de unul singur atunci când este folosit pe scară restrânsă în jurul casei. Fiind eficienţi până la o temperatură de -25° C, zaharurile din componenţa sucului de sfeclă coboară punctul de îngheţ al apei suficient de mult încât să prevină acumulările de zăpadă şi acoperirea cu gheaţă.

6. Soluţie casnică pentru topirea gheţii

Iată şi o soluţie casnică eficientă şi uşor de preparat şi de pus în practică:

2 litri de apă fierbinte + 6 picături de detergent de vase + 50 ml de alcool sanitar

Transferă soluţia într-o sticlă cu pulverizator. Gheaţa se topeşte imediat la contact, uşurând îndepărtarea cu lopata a straturilor de precipitaţii.


7. Pietriş

Cu excepţia cazurilor în care acumulările de gheaţă reprezintă un pericol real, acoperirea suprafeţelor circulate cu pietriş asigură suficientă tracţiune cât să poţi ajunge în siguranţă din punctul A în punctul B. Ca să creşti aderenţa aleilor şi trotuarelor, aruncă câteva lopeţi de pietriş, prund sau grăunţe pentru păsări. Evită să foloseşti produse argiloase însă; acestea devin vâscoase la contactul cu umezeala şi pot face ca suprafeţele tratate să devină chiar mai alunecoase decât înainte.

8. Deszăpezire mecanică

Este poate cea mai puţin atractivă dintre alternative, dar îndepărtarea zăpezii cu lopata între reprizele de ninsoare moderată poate elimina nevoia de a mai folosi tratamente de topire a gheţii. Ca să-ţi uşurezi munca, pulverizează pe lama lopeţii ulei de gătit. Acest truc împiedică aderarea zăpezii de lopată şi reduce considerabil timpul de deszăpezire.

Despre Autor:
Cristian Iacov este autor si fondator al site-ului Secretele.com . „Imi doresc sa va dezvalui secretul sanatatii naturale pentru cunoasterea beneficiilor asupra organismului uman.Trebuie sa lasam o mostenire fara secrete generatiilor viitoare!”. Pe Cristian Iacov il puteti gasi pe Facebook sau



*In lipsa unui acord scris din partea Secretele.com, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului 8 metode simple de topire a zăpezii şi gheţii care iți vor ușura munca!

Iti Plac Secretele ?

Daca da, introdu aici adresa ta de E-mail pentru a afla mai multe Secrete.

Este GRATIS si nu facem spam !

Related Posts

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu