Posted by / miercuri, 6 iulie 2016 / No comments /

Bucatele taranului roman de odinioara



Un articol de Alexandra Ungureanu

In trecut, hrana persoanelor din mediul rural nu era una prea bogata sau diversificata. De fapt, mancarea „de dulce” a taranului nu se deosebea prea mult de cea de post. Pentru a dovedi cat de saracacioasa era alimentatia, este suficient sa amintim ce se consuma in cele doua perioade din an, in post si in afara lui sau mai bine zis „in dulce” si „in post”, dupa cum obisnuiau ei sa spuna.


In dulcele iernii obisnuiau sa manance carne de porc, carnati si caltabos, slanina, piftii ori varza acra. Lapte nu mancau prea des, deoarece erau putin numerosi cei care aveau vaca „de lapte”, oile si gainile nu produceau iarna „de ale gurii” iar putinele oua pe care le strangeau erau pastrate de cele mai multe ori pentru saptamana alba. De asemenea, erau des intalnite pe masa taiteii scursi cu untura, zeama de paine dreasa cu grasime, mamaliguta cu unt, cu branza ori cu lapte.

La cate o sarbatoare taiau o gaina sau o alta pasare de casa. Unii gateau fasole cu grasime de porc, mai rar cartofi. Doar cei bogati preparau placinte si asta se intampla numai de sarbatori.

In saptamana alba (sau cea in care se consuma branza) se preparau alimentele cu unt de vaca sau de oaie, in loc de grasime, iar pestele era si el printre mancarurile preferate.

Postul cel mai lung si mai sarac din an este cel de Paste si tocmai cand oamenii ieseau din el, erau chemati la muncile grele ale campului. La tara, aceste activitati incep primavar si se sfarsesc toamna tarziu, insa in acele vremuri taranii romani intrau in jugul greu al vietii, istoviti de foame si de frig, purtandu-l pana la inceputul iernii.

In postul de Sf Petru, gaseai mereu pe masa lor stir, fasole verde, spanac, loboda, dragavei, macris, peste, cirese, mere de vara, fragi, uneori chiar si cas. Copiii mancau foarte des zarzavaturi si frcute iar porumbul fiert in lapte il savurau cu mare drag.

In locurile unde existau livezi, oamenii faceau magiun din prune, care le mai indulcea hrana pe durata iernii.

Cantitatea bucatelor consumate de tarani, in decursul unui an, se putea estima la 530 kg impartite astfel: 360 kg cereale, 150 kg legume, 10 kg carne de porc, 5kg carne provenita de la alte animale si 5 kg grasime. Pretul hranei unui locuitor, pe o zi, se ridica la 30-40 de bani, adica: 10 bani faina de mamaliga, 20 bani borsul de legume sau de zarzavaturi.

Tinand cont de faptul ca acesti oameni mergeau zilnic la muncile campului, mancarea nu era suficient de hranitoare, insa haideti sa ne gandim cati dintre noi avem o astfel de alimentatie? Cu siguranta mancam mult mai mult, in ciuda lipsei de miscare zilnica.

Cu toate astea, oamenii erau sanatosi si se confruntau mai rar cu boli grave, iar rata natalitatii era una destul de crescuta.

In aceste vremuri de dezechilibru, in care ne confruntam din ce in ce mai mult cu boli incurabile, cred ca a venit momentul sa ne intoarcem putin fata catre originile noastre si catre stilul de viata atat de sanatos cu care erau obisnuiti antecesorii nostri.

„Tãran român, Mãria Ta,

îndreaptã cãi ce se strîmbarã,

prin tine tara va dura,

cã tu ai palma cît o tarã” („Intoarcerea taranului „- Adrian Paunescu) 

Foto : octoberphotos, trilulilu


*In lipsa unui acord scris din partea Secretele.com, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Bucatele taranului roman de odinioara

Iti Plac Secretele ?

Daca da, introdu aici adresa ta de E-mail pentru a afla mai multe Secrete.

Este GRATIS si nu facem spam !

Related Posts

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

URMARESTE-NE!
[6][recent][recent][Ultimele Articole]