Posted by / luni, 4 aprilie 2016 / No comments /

Dezbatere asupra existentei lui Dumnezeu - Un student isi confrunta profesorul!



Un profesor de filosofie ateu le vorbea studentilor despre dezarcordul stiintei cu ideea existentei unui Dumnezeu atotputernic. 

Acesta l-a rugat pe unul dintre studentii sai crestini nou-veniti sa se ridice in picioare, si iata ce a urmat:


Profesorul: Esti crestin, asa-i baiete?

Studentul: Da, domn’ profesor.

Profesorul: Asadar, crezi in Dumnezeu?

Studentul: Desigur, domn’ profesor.

Profesorul: Ce parere ai, DUMNEZEU e bun?

Studentul: Cu siguranta.

Profesorul: DUMNEZEU e ATOTPUTERNIC?

Studentul: Da.

Profesorul: Fratele meu a murit de cancer, desi s-a rugat necontenit la DUMNEZEU ca sa il vindece. Noi, oamenii, facem tot ce ne sta in putere sa ne ajutam aproapele, cel putin majoritatea dintre noi, dar DUMNEZEU n-a facut nimic in cazul meu. Cum mai poti considera un astfel de DUMNEZEU ca fiind unul bine-intentionat? M?

(Studentul nu a raspuns nimic.)

Profesorul: Nu stii sa raspunzi, asa-i? Nu-i nimic, tinere, iti repet intrebarea, e DUMNEZEU bun sau nu?

Studentul: Da.

Profesorul: Dar Diavolul, o fi si el bun?

Studentul: Nu.

Profesorul: Ia zi-mi, Diavolul de unde provine?

Studentul: Tot DUMNEZEU l-a creat...

Profesorul: Bun. Atunci ia zi-mi, baiete, pe lume exista si rau?

Studentul: Da.

Profesorul: Raul e omniprezent, am dreptate? Iar DUMNEZEU a creat tot ce exista, nu?

Studentul: Ba da.

Profesorul: Pai si-atunci, cine a creat raul?

(Studentul nu a raspuns nimic.)

Profesorul: Boli exista? Dar imoralitate? Ura? Uratenie? Intalnesti in lume toate astea, nu?

Studentul: Da, domn’ profesor.

Profesorul: Si-atunci, pe-astea cine le-a creat?

(Studentul a tacut.)

Profesorul: Potrivit stiintei, percepem lumea prin intermediul celor 5 simturi. Asa ca ia spune-mi tu mie... l-ai vazut vreodata pe DUMNEZEU?

Studentul: Nu, domn’ profesor.

Profesorul: L-oi fi auzit, atunci?!

Studentul: Nu, domn’ profesor.

Profesorul: L-ai simtit vreodata pe DUMNEZEU, I-ai simtit gustul, sau L-ai mirosit? Ai trait vreo forma de perceptie de orice fel legata de DUMNEZEU?

Studentul: Nu, domn’ profesor. Ma tem ca nu.

Profesorul: Si totusi crezi in El?

Studentul: Da.

Profesorul: Stiinta ofera dovezi palpabile, demonstrate empiric, ca DUMNEZEU nu exista. Poti sa infirmi asta?

Studentul: Nu. Eu cred in El, si-atat.

Profesorul: Da, crezi in El. Credinta... Stiinta vine cu dovezi, si tu ai credinta.

(Din acest moment, studentul incepe sa-si confrunte el profesorul.)

Studentul: Domn’ profesor, dar caldura exista?

Profesorul: Da.

Studentul: Dar frig exista?

Profesorul: Da.

Studentul: Va-nselati, domn’profesor. Nu exista asa ceva.

(Sala de curs a amutit, surprinsa de intorsatura neasteptata a discutiei.)

Studentul: Domn’ profesor, intalnim caldura puternica, supracaldura, megacaldura, caldura incandescenta alba, caldura slaba sau caldura zero. Dar niciodata frig. Putem avea temperaturi cu 272 de grade sub punctul de inghet, dar nu avem mijloacele de a investiga temperaturi mai joase de atat (n.r.: temperatura cea mai scazuta masurata vreodata in Univers, respectiv temperatura Nebuloasei Bumerang). Pur si simplu nu exista conceptul de frig. Este doar o denumire inventata pentru a desemna absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura este energie. Asadar, ar fi aberant sa consideram ca frigul este opusul caldurii, domn’ profesor, cand de fapt frigul este absenta caldurii.

(Audienta din sala a ramas incremenita, iar tensiunea plutea in aer.)

Studentul: Dar despre intuneric ce parere aveti, domn’ profesor? Exista intuneric?

Profesorul: Normal. Apune soarele, se face bezna, doar vezi cu ochii tai.

Studentul: Va inselati din nou, domn’ profesor. Intunericul este absenta unui lucru, respectiv a luminii. Intalnim lumina slaba, lumina normala, lumina puternica, lumina intermitenta... Am putea vorbi despre conceptul de intuneric doar daca ar exista momente cand lumina lipseste complet. Iar asa ceva nu exista. Daca ar exista intuneric, in mod normal am putea sa crestem si gradul de intuneric, am avea o scala valorica si pentru asta, nu?

Profesorul: Bun, am inteles. Spune-mi odata unde vrei sa ajungi, tinere.

Studentul: Domn’ profesor, astfel va pot demonstra usor ca premisele dumneavoastra stiintifice sunt eronate.

Profesorul: Eronate? Poti sa-mi explici de ce?

Studentul: Speculati premisa dualitatii. Daca sustineti ca exista viata si moarte, in mod logic afirmati ca exista un DUMNEZEU bun si un DUMNEZEU rau. Pentru ca doua lucruri sa fie diametral opuse, cele doua trebuie sa fie concepte finite, masurabile. Iar stiinta nu poate sa explice un gand, domn’ profesor. Desi foloseste electricitatea si fortele magnetice, stiinta n-a vazut niciuna dintre acestea, ce sa mai vorbim despre intelegerea lor in profunzime. Ca sa ne raportam la conceptul de moarte ca fiind opus conceptului de viata, ar insemna sa consideram ca moartea este ceva palpabil. Iar moartea nu este ceva ce se opune vietii, moartea desemneaza de fapt absenta vietii si nimic mai mult. Avand in vedere aceste lucruri, spune-ti-mi, va rog, domn’ profesor, ii invatati pe studenti ca se trag din maimuta?

Profesorul: Daca te referi la procesul natural al evolutiei, atunci da, desigur.

Studentul: Ati observat vreodata evolutia cu ochii dumneavoastra atunci?

(Profesorul a scuturat din cap ca nu si pe fata i-a incoltit un zambet, uimit si impresionat de concizia discursului argumentativ al studentului sau)

Studentul: Din moment ce nimeni n-a observat vreodata procesul evolutionist in plina desfasurare, si nimeni nu poate dovedi ca acest proces ar avea un caracter continuu, de fapt dumneavoastra nu faceti altceva decat sa va impuneti punctul de vedere. Si in acest caz, domn’ profesor, nu sunteti mai degraba predicator decat profesor?

(Sala a izbucnit in urale)

Studentul: Exista printre noi cineva care sa fie observat creierul domnului profesor cu proprii ochi?

(Sala a fost cuprinsa imediat de hohote de ras)

Studentul: Exista cineva care sa fie auzit, simtit, atins sau mirosit creierul domnului profesor?... Nu?! Se pare ca nu! Si-atunci, potrivit prescriptiilor stiintei empirice, demonstrabile si atat de exacte, putem desprinde concluzia ca dumneavoastra, domnule profesor, nici nu aveti, de fapt, creier! Va rog sa-mi scuzati indrazneala, dar, in aceste conditii, cum puteti sa ne pretindeti sa mai ascultam macar ceea ce ne spuneti?

(Sala a amutit din nou. Naucit, profesorul si-a fixat studentul cu privirea si, fara sa schiteze vreun gest, a replicat moale...)

Profesorul: In cazul asta, va trebui sa mergeti pe incredere, baiete.

Studentul: Intocmai, domn’ profesor! Incredere si credinta! Legatura dintre Om si DUMNEZEU este tocmai CREDINTA! Asta este tot ce pune lucrurile in miscare.

Studentul nu era altul decat Albert Einstein!

Sunt convins ca ti-a placut dialogul si nota umoristica a discutiei... asa ca amuza-ti si prietenii dandu-le sa citeasca „anecdota stintifica”. Da mai departe articolul ca sa raspandesti cunoastere si sa intaresti totodata si CREDINTA apropiatilor. Credinta aparata chiar de Albert Einstein in anii sai de studentie. 

Sursa:https://www.facebook.com/notes/berteni-catalu%C3%B1a-causing/debate-on-existence-of-god-professor-vs-student-named-einstein/10150155924483437/


*In lipsa unui acord scris din partea Secretele.com, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Dezbatere asupra existentei lui Dumnezeu - Un student isi confrunta profesorul!

Iti Plac Secretele ?

Daca da, introdu aici adresa ta de E-mail pentru a afla mai multe Secrete.

Este GRATIS si nu facem spam !

Related Posts

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

URMARESTE-NE!
[6][recent][recent][Ultimele Articole]